România a produs cu aproape 13% mai puține mașini în prima jumătate a anului 2026

Industria constructoare de mașini din România înregistrează o contractare vizibilă în prima jumătate a anului 2026. Conform celor mai recente date oficiale publicate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), producția națională a scăzut cu 16% în luna iunie comparativ cu perioada similară a anului trecut, consolidând un trend descendent raportat la întregul prim semestru.

În prima lună a verii, uzinele de profil din țară au asamblat un total de 44.536 de autovehicule. Volumul a fost împărțit aproape în mod egal între cei doi mari producători locali. Uzina Dacia de la Mioveni și-a menținut poziția de lider, cu 23.218 unități ieșite de pe benzile de montaj, în timp ce fabrica Ford de la Craiova a finalizat 21.318 vehicule.

Această dinamică negativă din debutul verii confirmă problemele de ritm reflectate și în bilanțul pe primele șase luni. În intervalul ianuarie-iunie 2026, România a produs în total 247.972 de mașini, ceea ce înseamnă o scădere de 12,7% față de primul semestru din 2025.

Din totalul automobilelor fabricate în prima jumătate a acestui an, Dacia a livrat 129.404 unități, rămânând principalul pilon al producției autohtone. În același timp, constructorul de la Craiova a contribuit la volumul total cu 118.568 de vehicule.

Scăderile succesive de volume din prima parte a anului pun presiune pe obiectivele anuale ale sectorului auto din România, o industrie-cheie care generează o pondere semnificativă din produsul intern brut și din exporturile țării.

Factorii determinanți: De ce a scăzut ritmul în fabrici?

Regresul înregistrat de cele două uzine autohtone este generat de un cumul de provocări structurale și de context economic regional. Printre principalele cauze care explică încetinirea motoarelor industriei auto din România se numără:

• Costurile mari cu energia: România continuă să se confrunte cu prețuri la energie care se situează la un nivel ridicat în Uniunea Europeană. Acest factor pune o presiune directă pe costurile operaționale ale platformelor industriale de la Mioveni și Craiova, afectând competitivitatea producției locale.
• Atingerea unui plafon de creștere pentru Dacia: Modelele constructorului de la Mioveni par să își fi temperat marja de expansiune pe piețele externe. Uzina își calibrează atent volumele în funcție de cererea reală, reconfigurând strategiile de extindere agresivă a capacității totale în favoarea eficientizării liniilor existente.
• Dependența Ford de piețe europene specifice: Deși modelul Ford Puma produs la Craiova înregistrează un succes solid în Marea Britanie (unde domină topurile de vânzări), performanța sa comercială este mai nuanțată pe restul piețelor de pe continent. Această distribuție inegală a cererii împiedică uzina să ruleze constant la capacitate maximă.

Tendințe pentru a doua jumătate a anului: Stabilizare și electrificare

Pentru al doilea semestru al anului, evoluția industriei auto naționale nu indică o revenire spectaculoasă a volumelor, ci mai degrabă o perioadă de așezare și adaptare la noile realități economice. Tendințele majore se vor concentra pe optimizarea portofoliului și pe introducerea noilor tehnologii.

La Mioveni, activitatea va fi marcată de calibrarea producției în funcție de evoluția cererii europene pentru noul Duster, dar și de pregătirea și integrarea fluxurilor specifice noului model de clasă superioară, Dacia Bigster. Accentul se muta de pe volumele brute pe profitabilitatea per unitate.

La Craiova, semestrul al doilea aduce o accelerare a strategiei de electrificare a uzinei Ford Otosan. Fabrica mizează pe diversificarea mixului de producție prin integrarea completă a variantelor 100% electrice. Pe lângă versiunile termice, liniile de asamblare se vor concentra pe asamblarea variantelor pe baterii ale utilitarelor Transit Courier și Tourneo Courier, alături de noul SUV compact complet electric, Puma Gen-E.

Industria auto din România intră într-o etapă de maturitate în care flexibilitatea liniilor de producție și adaptarea rapidă la reglementările climatice europene devin mai importante decât recordurile cantitative. Scăderile succesive de volume din prima parte a anului pun presiune pe obiectivele anuale ale sectorului auto din România, o industrie-cheie care generează o pondere semnificativă din produsul intern brut și din exporturile țării.