BUCUREȘTI – Industria auto din România, unul dintre pilonii centrali ai economiei naționale, traversează un început de an marcat de o scădere vizibilă a activității. Conform ultimelor date oficiale publicate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), luna februarie a marcat a doua lună consecutivă de declin, confirmând o tendință de răcire a motoarelor în uzinele de la Mioveni și Craiova.
În a doua lună a anului, producția națională a însumat 43.369 de unități, o cifră cu 5,3% mai mică față de februarie 2025. Cumulată cu datele din ianuarie, producția totală pe primele două luni ale anului 2026 a ajuns la 80.244 de unități, înregistrând o scădere de 5,9% față de intervalul similar al anului trecut.
Într-un context de recul general, uzina Ford Otosan de la Craiova a reușit o performanță rară: a depășit volumul de producție al gigantului de la Mioveni. În februarie, Ford a asamblat 21.834 de vehicule, în timp ce Dacia a raportat 21.535 de unități.
Deși diferența este mică, acest lucru subliniază succesul strategiei de diversificare de la Craiova, unde modelele Transit Courier și noul Puma Gen-E (electric) au început să câștige teren.
| Uzina | Producție Februarie 2026 | Total Ian-Feb 2026 |
| Dacia (Mioveni) | 21.535 unități | 40.415 unități |
| Ford Otosan (Craiova) | 21.834 unități | 39.829 unități |
| TOTAL | 43.369 unități | 80.244 unități |
Specialiștii din piață și reprezentanții constructorilor indică mai mulți factori care au contribuit la acest început de an anemic:
În ciuda debutului dificil, industria rămâne optimistă. Ford Otosan mizează pe accelerarea livrărilor de vehicule electrice, Craiova fiind un hub strategic pentru Ford în Europa. Pe de altă parte, Dacia se pregătește să prezinte oficial noi modele (precum crossover-ul derivat din proiectul C-Neo), care ar putea relansa cererea în a doua parte a anului.
Totuși, presiunea externă rămâne ridicată. Incerteza economică și costurile de finanțare la nivel european fac ca decizia de achiziție a unei mașini noi să fie amânată, un fenomen care se traduce, inevitabil, prin zile de producție mai „liniștite” în fabricile românești.