Frână ușoară pe benzile de montaj: Industria auto românească înregistrează un recul în primul trimestru din 2026

Sectorul auto din România, unul dintre pilonii centrali ai economiei naționale, a început anul 2026 cu „frâna de mână” ușor trasă. Conform celor mai recente date publicate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), luna martie a confirmat o tendință de scădere care s-a resimțit pe parcursul întregului prim trimestru.

Deși uzinele de la Mioveni și Craiova lucrează la capacitate ridicată, cifrele indică o răceală a pieței sau, eventual, o recalibrare a liniilor de producție pentru noile modele electrice și hibride care domină agenda europeană.

Martie sub semnul minus: O scădere de 4.5%

Luna martie 2026 a adus un volum total de 48.175 de unități ieșite de pe porțile fabricilor românești. Comparativ cu martie 2025, când producția depășea pragul de 50.400 de mașini, asistăm la o contracție de 4,5%.

Distribuția pe uzine arată o competiție extrem de strânsă între cei doi giganți:

• Dacia (Mioveni): 24.264 unități
• Ford Otosan (Craiova): 23.911 unități

Diferența de doar câteva sute de mașini dintre cele două platforme industriale subliniază importanța strategică pe care uzina de la Craiova a căpătat-o sub umbrela Ford Otosan, devenind un competitor de talie egală pentru veteranul de la Mioveni.

Analiza Primului Trimestru: Un început de an dificil

Dacă privim imaginea de ansamblu a primelor trei luni din 2026, situația devine și mai clară. Producția totală a însumat 128.419 unități, marcând o scădere de 5,4% față de perioada similară a anului trecut.

Producător	Unități Produse (Q1 2026)	Procent din total
Dacia	64.679	50,4%
Ford Otosan	63.740	49,6%
TOTAL	128.419	100%

 Se observă o paritate aproape perfectă între cei doi producători, ceea ce indică o maturizare a volumelor la Craiova, în special datorită succesului modelelor Puma și noilor variante comerciale Transit Courier.

De ce scade producția? Context și Perspective

Deși cifrele sunt „pe roșu”, experții din industrie sugerează că nu avem de-a face cu o criză de cerere, ci mai degrabă cu o perioadă de tranziție. Există câțiva factori cheie care ar putea explica acest recul:

1. Retooling pentru electrificare: Ambele uzine trec prin procese de adaptare a liniilor pentru versiuni complet electrice (Ford) sau hibridizări avansate (Dacia). Aceste schimbări tehnologice necesită adesea opriri temporare sau încetiniri ale fluxului de montaj.
2. Lansări de modele noi: 2026 este un an crucial pentru reînnoirea unor game. Tranziția către noi generații de modele (cum este cazul noilor iterații Duster sau Bigster) implică o curbă de învățare și o accelerare progresivă a producției (ramp-up).
3. Contextul European: România exportă majoritatea producției auto. O ușoară stagnare a consumului în piețele mari din Vest (Germania, Franța) se reflectă imediat în comenzile primite de uzinele locale.

Ce urmează?

Rămâne de văzut dacă trimestrul al doilea va reuși să recupereze decalajul. Analistii sunt optimiști, mizând pe faptul că a doua jumătate a anului va aduce o creștere a cadenței, pe măsură ce noile modele vor intra în faza de producție de masă.

Chiar și cu această scădere, industria auto rămâne motorul principal al exporturilor românești, contribuind semnificativ la PIB-ul țării. O scădere de 5% este un semnal de alarmă care îndeamnă la prudență, dar nu este, cel puțin pentru moment, un motiv de panică pentru economia națională.