În timp ce generațiile anterioare rămân fidele brandurilor autohtone sau coloșilor europeni și americani, un nou val seismic lovește industria auto. Un studiu recent realizat în Statele Unite scoate la iveală o realitate care părea imposibilă acum un deceniu: tinerii din Generația Z sunt pregătiți să renunțe la prejudecăți și să urce la volanul mașinilor produse în China. Fenomenul nu este limitat la peste Ocean; în România, cifrele de vânzări și prezența tot mai vizibilă a noilor mărci pe străzi confirmă că drumul spre viitor trece prin Beijing și Shenzhen.
Potrivit sondajului efectuat pe piața americană – un teren tradițional dificil pentru producătorii chinezi din cauza barierelor tarifare și politice – tinerii născuți între mijlocul anilor '90 și începutul anilor 2010 sunt cei mai receptivi la oferta asiatică. Cifrele sunt grăitoare: 69% dintre respondenții Generației Z au declarat că ar lua în calcul achiziția unei mașini chinezești.
Dintre aceștia, 38% se declară „extrem de probabili” sau „foarte probabili” să facă pasul către un astfel de vehicul, în timp ce restul de 39% rămân într-o zonă de scepticism moderat. Motivul? Pentru Gen Z, mașina nu mai este neapărat un simbol al statutului social legat de istoria unui brand (precum Mercedes sau Ford), ci un dispozitiv tehnologic pe roți. Raportul preț-tehnologie-design contează mai mult decât „pedigree-ul” mărcii.
Studiul evidențiază și o problemă de branding: deși interesul este mare, cunoștințele tehnice sunt superficiale. BYD (Build Your Dreams), gigantul care se luptă cu Tesla pentru supremația globală la mașini electrice, este cel mai cunoscut brand chinezesc, cu o notorietate de 35%. Totuși, doar 17% dintre cei chestionați pot oferi detalii concrete despre modelele lor.
Topul notorietății este completat de mărci precum Chery (30%), urmată de Geely (compania mamă a Volvo și Polestar), Changan și Jetour. Această discrepanță sugerează că, odată ce aceste companii vor investi masiv în marketingul direct, rata de adopție ar putea exploda.
În România, reticența față de produsele chinezești se topește rapid sub presiunea prețurilor competitive. Dacă acum câțiva ani singura prezență notabilă era Dacia Spring (produsă integral în China, la uzina din Shiyan), astăzi peisajul auto local este într-o transformare radicală.
Specialiștii din industria auto românească explică acest succes prin trei factori-cheie:
Scepticismul mai persistă la generațiile de peste 45-50 de ani, care asociază „Made in China” cu produse de slabă calitate. Însă, pentru tinerii care s-au născut cu telefoanele chinezești de înaltă performanță în mână, trecerea la o mașină chinezească este un pas natural. Pe măsură ce rețelele de service se extind și în România, iar branduri precum BYD devin nume comune, harta auto a țării se va schimba definitiv. Viitorul automobilismului nu mai vorbește doar germana, ci tot mai mult mandarina.